Sărbătoarea drapelului pe 17 iunie: Pomenirea revoltei din RDG!
La 17 iunie 1953, un milion de oameni din RDG au protestat împotriva represiunii. Răscoala populară a fost înăbușită cu brutalitate.

Sărbătoarea drapelului pe 17 iunie: Pomenirea revoltei din RDG!
Pe 17 iunie 2025, steaguri vor fi arborate din nou în toată Germania, semn de comemorare și comemorare a revoltei populare din RDG din 1953. Marți, toate birourile autorităților federale, precum și corporațiile și instituțiile de drept public au fost chemate să afișeze steaguri. Acest lucru se întâmplă din inițiativa Ministerului Federal de Interne, care dorește să sublinieze importanța acestor evenimente pentru istoria Germaniei. Revolta, care a fost susținută de peste un milion de oameni, a fost un protest împotriva arbitrarului statului și a opresiunii populației care caracterizase de mult RDG. Evenimentele s-au încheiat brutal când armata sovietică și poliția populară au înăbușit violent revolta. Cel puțin 55 de persoane și-au pierdut viața și aproximativ 1.600 au fost arestați, mulți dintre ei primind pedepse lungi cu închisoarea.
Ca şvab raportat, 17 iunie 1953 a fost prima revoltă populară majoră din sfera de influență a Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declanșat de problemele economice grave din RDG, care au pus o presiune asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Plățile de reparații către Uniunea Sovietică și trecerea la un sistem economic socialist au dus la naționalizări, care le-au oferit cetățenilor din ce în ce mai puțină libertate și chiar mai multe restricții.
Protestele și cauzele lor
Protestele au început inițial ca o grevă a muncitorilor și s-au transformat rapid în proteste în masă la nivel național bpb.de poate fi înțeles. Nemulțumirea s-a răspândit când Partidul Unității Socialiste (SED) a decis, pe 28 mai 1953, să mărească standardele de muncă cu 10%. Această decizie a provocat o mare frustrare în rândul muncitorilor și a dus la o dispută industrială larg răspândită. În ciuda retragerii acestei creșteri a standardelor pe 16 iunie, a doua zi au izbucnit proteste masive în Berlinul de Est, Halle, Leipzig și alte orașe.
Ceea ce a inflamat și mai mult a fost faptul că protestatarii nu au cerut doar îmbunătățiri economice, ci și libertate politică și demisia guvernului. Ei au cerut alegeri libere și o organizare democratică a vieții, în locul măsurilor represive pe care SED le-a pus în aplicare în perioada în care a stat la putere. Wikipedia descrie că demonstrațiile au avut loc în peste 700 de orașe și participanții păreau să formeze o mișcare socială masivă. Această participare diversă a cuprins toate categoriile populației, chiar și tinerii s-au implicat.
Reprimare brutală și consecințe
Dar revolta a fost înăbușită cu brutalitate. În după-amiaza zilei de 17 iunie, trupele sovietice au intervenit și au declarat stare de urgență. În doar câteva ore, impulsul inițial al demonstrațiilor a fost rupt, iar SED a descris revolta ca un „putsch fascist”. Rapoartele victimelor sunt șocante: cel puțin 55 de persoane au fost ucise, multe altele au fost rănite și arestate. În lunile următoare a avut loc o represiune în continuare și o militarizare sporită a statului.
Semnificația zilei de 17 iunie nu a trecut neobservată și, încă din 1954, ziua a fost sărbătorită în Germania de Vest drept „Ziua unității germane”. Această sărbătoare a rămas în existență până la reunificarea Germaniei în 1990, dar după aceea a dispărut în favoarea zilei de 3 octombrie. Cu toate acestea, 17 iunie rămâne o zi națională de comemorare în care ne amintim circumstanțele și curajul de care au dat dovadă mulți oameni pentru a lupta pentru drepturile și libertățile lor.
Toate aceste evenimente sunt capitole importante din istoria Germaniei care ne amintesc cât de valoroase sunt libertatea și democrația și cât de repede pot intra în pericol. Să ne amintim ce lecții din trecut ne pot însoți și astăzi.