Critici la adresa politicii lui Netanyahu: 150 de experți cer o schimbare de curs pentru Germania

Critici la adresa politicii lui Netanyahu: 150 de experți cer o schimbare de curs pentru Germania

În peisajul politic actual, tema conflictului din Orientul Mijlociu este mai prezentă ca niciodată. Motivul este critica ascuțită la adresa guvernului extremist de dreapta sub prim-ministrul Benjamin Netanyahu. Potrivit unui raport al Deutschlandfunk, peste 150 de experți din diverse domenii văd nevoia unei schimbări radicale de curs în politica germană din Orientul Mijlociu. Acești experți subliniază apelul urgent la un război ghidat de dreptul internațional pentru a crește presiunea asupra celor de la linia dura de ambele părți, inclusiv prin impunerea interdicțiilor de călătorie și înghețarea activelor.

Doctrina politică a rațiunii de stat, care este adesea plasată deasupra obligațiilor legale și morale ale Germaniei, este privită de experți ca fiind problematică. Această doctrină nu numai că ignoră drepturile de bază ale palestinienilor, dar ignoră și soarta ostaticilor israelieni. Semnat de personalități cunoscute, inclusiv fostul șef al politicii externe al UE Josep Borrell și fostul Înalt Comisar al ONU pentru drepturile omului, Mary Robinson, apelul pune în joc responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust. Acest lucru se face în vederea protejării vieții evreiești și a combaterii antisemitismului, subliniind că reparațiile nu trebuie făcute în detrimentul terților.

Cadrul legal

Dar cum rămâne cu statutul Palestinei? Situația dreptului internațional aduce cu sine multe întrebări. Aproximativ 150 de țări recunosc deja Palestina ca stat sau intenționează să o facă. Potrivit lui Tagesschau, multe guverne occidentale, inclusiv Germania, susțin o soluție cu două state în care Palestina include Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. Această soluție, care necesită o definiție ancorată legal a statului, prevede trei criterii centrale: un popor de stat, un teritoriu de stat și putere efectivă a statului. În timp ce populația Palestinei îndeplinește criteriile pentru un popor de stat, problema puterii efective a statului rămâne controversată. Wikipedia subliniază că autoritatea autonomă din Cisiordania și Hamas din Fâșia Gaza formează fiecare organisme de control controversate.

Ceea ce este deosebit de interesant este că Curtea Internațională de Justiție a considerat politica de colonizare a Israelului ca fiind contrară dreptului internațional. În acest context, se discută și întrebarea dacă dreptul poporului la autodeterminare poate compensa lipsa puterii de stat. Presiunea politică prin recunoașterea Palestinei ar putea contribui cu siguranță la forțarea Israelului să-și ia în serios obligațiile în temeiul dreptului internațional, chiar dacă recunoașterile anterioare au avut un efect redus până acum.

Provocări ale soluției cu două state

Există un sprijin larg pentru ideea unei soluții cu două state în care există atât Israelul, cât și Palestina, dar implementarea rămâne plină de provocări. În special, acordul privind frontierele acceptate și numărul mare de așezări ilegale din Cisiordania stau în calea progresului. Barierele israeliene împiedică, de asemenea, o legătură reală între teritoriul israelian și cel palestinian. știri zilnice raportează că partea palestiniană cere o linie de încetare a focului din 1967 ca graniță, dar acest lucru nu este acceptat de Israel. Calea către recunoașterea guvernării independente palestiniene este plină de obstacole politice și teritoriale greu de depășit.

Pe scurt, se poate spune că situația din regiune și în special discuția despre soluția celor două state rămâne extrem de explozivă. Rămâne de văzut cum va răspunde comunitatea internațională la solicitări și dacă va fi inițiat efectiv un nou curs în politica germană din Orientul Mijlociu.