Criza apei în Iran: Teheranul este amenințat cu evacuare!

Criza apei în Iran: Teheranul este amenințat cu evacuare!

Situația din Iran devine din ce în ce mai dramatică. Penuria de apă ating cote alarmante, iar prognozele sunt mai mult decât sumbre. Astăzi, 8 noiembrie 2025, principalul rezervor de apă potabilă din Teheran, barajul Amir Kabir, este aproape gol. Cu doar 14 milioane de metri cubi de apă rămase, ceea ce corespunde la doar 8% din capacitate, celor peste 10 milioane de locuitori ai capitalei mai au doar o perioadă de aprovizionare de aproximativ două săptămâni. Imagine.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, avertizează deja despre posibile evacuări din Teheran. „Dacă nu plouă până la sfârșitul lunii noiembrie, va trebui să raționăm apa”, și-a exprimat îngrijorarea. Și dacă ploaia continuă să țină, o evacuare a orașului este esențială. În multe părți ale orașului, apa este oprită noaptea și cetățenii sunt rugați să colecteze apa în căzi și alte recipiente.

Raționalizarea apei ca răspuns la secetă

Creșterea secetelor a dus la măsuri drastice în ultimele săptămâni. Ministrul Energiei, Abbas Aliabadi, a declarat că întreruperea apei nocturne este necesară pentru a reumple rezervoarele de stocare. Mișcarea, pe care mulți tehereni o consideră inevitabilă, îi obligă pe locuitori să-și ajusteze obiceiurile zilnice. Spălarea toaletei în special devine o problemă, deoarece mulți oameni încep să colecteze apă în cadă.

Dar greutățile nu afectează doar Teheranul. Măsuri similare sunt planificate în al doilea oraș ca mărime al Iranului, Mashhad. În 15 din cele 31 de provincii ale țării nu a mai fost ploaie din octombrie, ceea ce agravează și mai mult situația. Criticii acuză guvernul că investește veniturile naționale nu în rezervele de apă necesare urgent, ci în activități militare și conflicte regionale.

Crize politice și ecologice

Criza apei este direct legată de sancțiunile occidentale în curs și de slăbirea generală a influenței iraniene în Orientul Mijlociu. Experții avertizează că ignorarea guvernului cu privire la nevoile reale ale populației ar putea duce la reapariția tulburărilor sociale și a protestelor, deseori declanșate de crizele ecologice din trecut.

Situația ar putea avea consecințe grave pentru societatea iraniană, iar observatorii menționează deja că anunțul unei evacuări este văzută mai degrabă ca un dispozitiv retoric decât ca o soluție realistă. Presiunea asupra guvernului este în creștere și speranța pentru o redresare pozitivă pare îndepărtată.