Dresda pe 13 februarie: Amintirea dintre protest și mitul istoric
Dresda pe 13 februarie: Amintirea dintre protest și mitul istoric
Dresden, Deutschland - La 13 februarie 2025, Dresda și -a amintit bombardarea devastatoare din 1945, care a distrus aproape complet orașul și a cerut până la 25.000 de vieți. Acest eveniment memorial recurent anual are o poveste controversată care se caracterizează prin diferite interpretări și instrumente politice. Distrugerea Dresdenului este adesea văzută ca un simbol al ororilor războiului care afectează și alte orașe precum Coventry și Hiroshima.
În timpul zilei de memorial, pot fi observate marșuri de extremiști dreapta în Dresda din Dresda, că abuzul în această zi în scopuri proprii. Ei se confruntă cu zeci de mii de demonstratori contra -contor care se ridică pentru pace și democrație. Cu toate acestea, orașul a fost dificil să -și definească cultura amintirii, mai ales că trecutul din Dresda a fost adesea exclus din discursul public din punct de vedere al socialismului național.
cultura controversată a amintirii
Originile memoriei din 13 februarie se întorc în 1946. Inițial, distrugerea Dresdenului a fost capturată politic de propaganda Ministerului Reich pentru iluminarea și propaganda oamenilor. În anii 1960, vinovăția pentru bombardament a fost atribuită din ce în ce mai mult aliaților occidentali, în timp ce procesarea propriei istorii nu a fost în mare parte necesară. Mitul lui Dresda ca oraș cultural „nevinovat” a fost răspândit în timpul războiului și consolidat de propaganda de est din Germania de Est în anii post -war.
Încă din anii '80, cetățenii au comentat sub forma „memoriei tăcute” pentru a se apăra împotriva acestei culturi de amintire. Un moment important a fost un sfeșnic simbolic în 1982, în fața ruinei Frauenkirche, care a fost organizată de tineri din mișcarea de pace a bisericii. Această formă de comemorare ilustrează versatilitatea culturii de amintire a lui Dresda, care s -a dizolvat de paternalismul de stat.
dezvoltări curente și rezistență
Începând cu anii 90, orașul a suferit în mod repetat de demonstrațiile extremiștilor care se află la dreapta. În 2010, peste 10.000 de oameni au format un lanț uman pentru a da un exemplu împotriva acestor opinii extreme. Aceste acțiuni arată că memoria din 13 februarie se află într -o zonă constantă de tensiune între diferite povești. Inițiativele și organizațiile cetățenilor precum „Dresda Nazifref” oferă evenimente memoriale alternative pentru a aborda în mod cuprinzător datoria de război german.
În contextul ultimelor evoluții, se poate observa că cerințele vocale ale AFD după o „transformare politică” și încercările de relativizare a responsabilității istorice a Germaniei devin mai importante. Această dinamică influențează semnificativ cultura memorială și discursul public asupra trecutului din Dresda.
Memoria atacurilor aeriene din februarie 1945 rămâne în viață până în zilele noastre. Pentru mulți supraviețuitori, este un element formativ al biografiei sale. Provocările care decurg din această poveste nu necesită doar un memento, ci și intrarea activă pentru pace, democrație și drepturile omului pentru a păstra învățăturile din istorie. În ciuda disputelor politice actuale, amintirea din Dresda nu a pierdut niciuna dintre puterea sa simbolică și provoacă atât cetățenii, cât și societatea să se ocupe de aceste subiecte.
Memoria din 13 februarie se află pe o răscruce. Orașul, care este văzut ca capitala războiului german Salid, se confruntă cu modul în care amintește de trecutul său complex și de ce mesaj poate fi derivat din acesta pentru viitor. Rămâne de văzut cum se va dezvolta cultura memorială din Dresda, având în vedere dezbaterile continue și tensiunile sociale.
Pentru mai multe informații despre istoria memoriei din 13 februarie în Dresda, puteți href = "https://www.remszeitung.de/panerung-an-zerstoung-im-wärum-warum-wieder-dres-vaondlxl3jbm5cwxcgivxai324.html"> Remszeitung href = "https://de.wikipedia.org/wiki/genken_an_den_13._february_1945_in_dresden"> wikipedia și Vizitați.
Details | |
---|---|
Ort | Dresden, Deutschland |
Quellen |