Bolnavi mintal sau persoane periculoase? Dezbatere despre noul registru al infractorilor!

Bolnavi mintal sau persoane periculoase? Dezbatere despre noul registru al infractorilor!

În ultimele săptămâni, a intrat din nou în atenție subiectul crimelor violente comise de autorii bolnavi mintal. Pe măsură ce titlurile cresc, politicienii cer un registru pentru infractorii bolnavi mintal. Secretarul general al CDU Carsten Linnemann consideră că un astfel de registru este necesar pentru a îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile de securitate, spitalele de psihiatrie și psihoterapeuții tagesschau.de raportat.

Dar nu toată lumea este convinsă de această propunere. Experții avertizează asupra problemelor legale și etice care ar fi asociate cu un registru. Daniel Ehmke, director medical, critică stigmatizarea persoanelor bolnave mintal și subliniază că majoritatea persoanelor cu boli mintale nu prezintă un risc pentru ceilalți. Andrea Benecke, președintele Camerei Federale a Psihoterapeuților, descrie inițiativa CDU ca fiind înapoiată și se concentrează pe prevenire și tratament în loc de înregistrare. Stigmatizarea menționată face dificilă pentru multe persoane afectate să caute ajutor, ceea ce crește riscul ca boala să devină cronică.

Legătura dintre boala mintală și violență

Legătura dintre tulburările mintale și comportamentul violent este adesea luată de la sine înțeles. Dar dr. Martin Rettenberger, psiholog juridic, arată clar că această idee este insuportabilă. Estimările arată că 15-20% dintre oameni din întreaga lume suferă de o tulburare depresivă relevantă clinic la un moment dat în viața lor, deși probabilitatea unor acte grave de violență rămâne scăzută. În 2012, în Germania au fost înregistrate mai puțin de 300 de cazuri de omucidere intenționată, ceea ce pune sub semnul întrebării teoria potrivit căreia boala mintală duce inevitabil la violență. dgps.de.

Problema este deosebit de evidentă în contextul așa-numiților pacienți cu risc ridicat. Ei nu au nevoie doar de tratament, ci și de sprijin extern și de o legătură social-terapeutică. Centrele de prevenire existente în mai multe state federale sunt menite să ajute la prevenirea actelor de violență; Hamburg, de exemplu, plănuiește o astfel de instalație. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri este îngreunată de obstacole organizaționale, juridice și financiare.

Rolul stigmatizării

O problemă centrală în dezbaterea despre bolile mintale rămâne stigmatizarea, care deseori pune multă presiune asupra celor afectați și rudelor acestora. Rușinea și frica împiedică mulți oameni să caute tratament. Această „a doua boală”, așa cum este adesea menționată, îi face pe cei afectați să se simtă excluși și incapabili să participe în mod egal la viața socială. Inițiative precum Mental Health Action Alliance se angajează să destigmatizeze bolile mintale și organizează o săptămână anuală de acțiune pe această temă aerzteblatt.de a subliniat.

În plus, Lancet Commission on Ending Stigma and Discrimination in Mental Health recomandă strategii bazate pe dovezi pentru a reduce stigmatizarea și pledează pentru un contact mai bun între cei afectați și cei neafectați. Ea solicită guvernelor să implementeze politici clare de destigmatizare și dezincriminare a sinuciderii. Unitățile sanitare trebuie, de asemenea, pregătite pentru a răspunde nevoilor bolnavilor mintal.

Discuția actuală despre bolile mintale și violența arată cât de important este înțelegerea legăturilor complexe și, în același timp, schimbarea imaginii bolnavului mintal în societate. Prevenirea, solidaritatea și urechea deschisă ar putea fi pași decisivi în direcția corectă.