Protest la München: 200 de oameni împotriva declarației controversate a lui Merz asupra peisajului urban

Protest la München: 200 de oameni împotriva declarației controversate a lui Merz asupra peisajului urban

La începutul după-amiezii de ieri, aproximativ 200 de persoane s-au adunat pe Marienplatz din München pentru a protesta împotriva declarației controversate „peisaj urban” a cancelarului Friedrich Merz (CDU). Mitingul, organizat de asociația „Frau-Kunst-Politics”, care pledează activ pentru drepturile și integrarea femeilor, a fost un semnal clar împotriva retoricii discriminatorii. Vorbitorii au arătat clar că cuvintele pot fi adesea destul de violente și au subliniat necesitatea unei comunicări respectuoase despre migrație.

Naciye Özsu, liderul local al SPD din Taufkirchen, l-a acuzat pe Merz că folosește un limbaj dezbinător și a cerut o viziune mai umană asupra situației imigrației. Julia Schmitt-Thiel, consilierul SPD al orașului München, a spus și ea clar: „Diviziunea limbajului nu are loc în orașul nostru”. Criticii au ridicat pancarte cu sloganul „Nicio ființă umană nu este ilegală”, un mesaj clar de solidaritate și umanitate.

Fundalul protestelor

Protestele au fost declanșate de o apariție a lui Merz la Potsdam, unde a fost întrebat despre ascensiunea AfD și provocările în politica migrației. Merz a spus că guvernul federal a vrut să reducă numărul de noi cereri de azil cu 60% din august 2024 până în august 2025. Această declarație nu numai că a provocat iritare, dar a fost și discutată aprins în Bundestag. Criticii din rândurile Verzilor și din Stânga au cerut scuze pentru cuvintele dureroase ale lui Merz.

În contextul dezbaterii despre migrație, liderul CSU Markus Söder a subliniat necesitatea de a încuraja sirienii și afganii nedelincvenți să părăsească țara. Utilizarea termenului „peisaj urban” este din ce în ce mai criticată ca un cuvânt cod eufemistic care construiește o percepție negativă asupra oamenilor care sunt priviți ca non-germani sau non-albi. Sociologul Nina Perkowski explică că astfel de termeni alimentează temerile și legitimează măsuri precum deportările.

Statistica criminalității și interpretarea lor

Un studiu actual al Institutului German pentru Economie arată că teama de criminalitate nu merge întotdeauna mână în mână cu dezvoltarea efectivă a criminalității. Statistica criminalității în poliție (PKS) a Oficiului Federal de Poliție Criminală a înregistrat o creștere cu 7,5% a infracțiunilor violente comise de străini, comparativ cu anul precedent. În ciuda faptului că peste 40 la sută dintre suspecți sunt străini, aceștia reprezintă doar aproximativ 15 la sută din populație. Criminologii avertizează împotriva interpretării greșite a acestor date. Holger Münch, președintele BKA, a cerut să se concentreze clar pe limitarea migrației, în timp ce criticii subliniază complexitatea problemei.

Raportarea asupra imigrației refugiaților și a atacurilor teroriste a crescut teama publicului de criminalitate. Mișcările populiste de dreapta și extremiste de dreapta stârnesc temeri față de un „altul rasializat” și conduc astfel la un sentiment secret de amenințare în rândul unor secțiuni largi ale populației.

Reacțiile la declarațiile lui Merz și protestele ulterioare arată clar că discursul despre migrație și integrare în Germania rămâne foarte polarizat. Conflictele aflate în desfășurare arată că mulți oameni din Germania percep rasismul, discriminarea și excluderea socială drept amenințări esențiale.

În timp ce pozițiile par a fi blocate în arena politică, rămâne de sperat că vocile celor care susțin o conviețuire deschisă și respectuoasă vor deveni mai puternice.