Proiect studentesc la Passau: istoria evreiască luptă pentru vizibilitate!

Proiect studentesc la Passau: istoria evreiască luptă pentru vizibilitate!

În Passau, un oraș cu o istorie evreiască plină de evenimente, elevii de la Gimnaziul Leopoldinum sunt dedicați culturii amintirii. Sub conducerea lui Antje Spielberger, 16 studenți au lansat proiectul „Jewish to go” ca parte a unui P-seminar. Un jucător central este Omid Babakhan, care este interesat în special de o clădire comercială veche care a aparținut cândva familiei de comercianți evrei Bernheim. În ciuda istoriei profunde pe care o deține această clădire, încă nu există nicio indicație despre ce înseamnă aceasta pentru oraș și trecutul său evreiesc. Potrivit raportului de Ziua de duminică Grupul ar dori să instaleze plăci cu coduri QR în locații istorice pentru a face istoria tangibilă pentru toată lumea.

Familia Bernheim, activă cândva în Passau între 1898 și 1935, are un trecut interesant. În perioada de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, ea nu numai că a condus o afacere de succes, dar a făcut și parte din viața orașului. Așa spus Bavaria Inferioară Wiki că Alfred și Berta Bernheim au fost nevoiți să-și vândă afacerea în 1935. Descendenții familiei, care trăiesc acum împrăștiați în Franța, Israel, SUA și Marea Britanie, își amintesc și ei de rădăcinile din Passau. O vizită în oraș a familiei Bernheim în 2008 a atestat această moștenire de durată și interes pentru istoria lor.

Memorie și rezonanță

Cu toate acestea, în ciuda pregătirii intense și a feedback-ului pozitiv primit de proiect, cererile de sprijin din partea orașului Passau rămân fără răspuns. Acest lucru ridică întrebări cu privire la cât de serios își tratează orașul propria istorie. Decanul Jochen Wilde a lăudat proiectul și ar dori să contribuie activ la revitalizarea culturii amintirii. A fost înființat un grup de inițiativă pentru a dezvolta o „cale de amintire”. Rămâne de văzut dacă administrația orașului se va conforma dorințelor studenților și dacă va exista o implicare mai mare a publicului.

Într-un context mai larg, discuția despre cultura amintirii este deosebit de relevantă. În ultimii ani, viziunea asupra modului în care societatea tratează trecutul național-socialist s-a schimbat. Dezbaterea despre o abordare incluzivă a memoriei și întrebarea cum pot fi integrați migranții în această cultură a devenit mai explozivă. Un articol de bpb abordează acest aspect și arată că multe voci și amintiri care fac parte din diversitatea societății au rămas până acum neauzite. O cultură a amintirii post-migrant ar putea contribui la includerea tuturor în discuție.

În concluzie, rămâne de spus că angajamentul elevilor Gimnaziului Leopoldinum este un semn important că istoria evreiască a orașului nu trebuie uitată. Provocările care încă există sunt la fel de evidente ca și oportunitățile care apar din noile abordări și participarea publicului.