Mâncarea și identitatea: cum mesele noastre ne modelează emoțiile

Mâncarea și identitatea: cum mesele noastre ne modelează emoțiile

Importanța alimentației pentru identitatea și relațiile noastre sociale este adesea subestimată. Thomas Ellrott, șeful Institutului de Psihologie Nutrițională de la Universitatea Georg-August din Göttingen, aruncă lumină asupra aspectelor emoționale ale alimentației. Într-un articol recent despre Göttinger Tageblatt, el explică că nutriția nu este doar un proces biologic, ci include și componente emoționale și sociale puternice. Mâncarea împreună întărește legăturile noastre sociale și reprezintă o parte importantă a identității noastre. Diferitele stiluri de nutriție precum vegan, vegetarian sau fără gluten pot fi și ele o expresie a apartenenței individuale, care influențează deciziile personale de consum.

Dar cum apar aceste idei? Psihologia nutrițională, așa cum este documentată pe Wikipedia, vede comportamentul alimentar ca un proces biopsihosocial. Aceasta înseamnă că alegerile noastre alimentare nu depind doar de foame și de sațietate, ci includ și influențe emoționale și culturale. Ellrott arată clar că mulți oameni se definesc prin alegerile lor alimentare. Entitățile fericite la masă, așa cum spune Ellrott, creează amintiri și întăresc legăturile de familie și prietenie. O treime dintre oameni aleg anumite alimente din motive de sănătate, o altă treime vor să mănânce mai sănătos, dar au dificultăți în implementarea acestor intenții în viața de zi cu zi.

Influența emoțiilor și a obiceiurilor

Multe emoții sunt asociate cu comportamentul alimentar, care adesea par inconștient. Gustarea se întâmplă adesea în treacăt, în timp ce mesele principale sunt percepute mai conștient. Un aspect important pe care Ellrott îl ridică este că oamenii acționează adesea diferit de ceea ce ar sugera cunoștințele lor. Emoțiile și obiceiurile domină adesea comportamentul nostru alimentar. De exemplu, părinții sunt o autoritate crucială atunci când vine vorba de modelarea comportamentului de sănătate la copii. Comportamentul autentic al consumatorilor din partea părinților poate fi crucial în promovarea modelelor de alimentație sănătoasă.

Baza psihologică a comportamentului alimentar este complexă. Modelul cu trei componente, dezvoltat de Volker Pudel, explică modul în care semnalele interne precum foamea și sațietatea, stimulii externi precum educația și atitudinile raționale modelează comportamentul alimentar.. Managementul stresului joacă, de asemenea, un rol – cei care mănâncă frustrare tind să-și regleze emoțiile cu alimente, adesea cu alternative alimentare nesănătoase.

În drum spre o alimentație sănătoasă

Din păcate, scopul simplu de a mânca sănătos este o provocare pentru mulți. O treime din populație dorește să mănânce mai sănătos, dar este încetinită de viața de zi cu zi agitată. Sprijinul din partea psihologilor nutriționali poate fi valoros aici. Obiceiurile alimentare mai sănătoase pot fi promovate prin diverse intervenții care se adresează tiparelor individuale de alimentație și declanșatorilor emoționali. Terapia cognitiv-comportamentală și măsurile de sprijin social, de exemplu, s-au dovedit a fi deosebit de eficiente.Legătura strânsă dintre sănătatea mintală și comportamentul alimentar este inconfundabilă.

Viitorul psihologiei nutriționale este promițător: va contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate și va oferi ajutor direcționat celor afectați de tulburări de alimentație. Thomas Ellrott și echipa sa pledează pentru o mai mare conștientizare în societate cu privire la aspectele emoționale și sociale ale nutriției și subliniază necesitatea unei abordări holistice a promovării sănătății.