Umor și digitalizare: Henning Lühr revoluționează administrația!

Umor și digitalizare: Henning Lühr revoluționează administrația!

Ca parte a unei discuții pline de viață despre umorul în serviciul public, Henning Lühr, profesor onorific la Institutul pentru Participare Digitală și fost consilier de stat din Bremen, și-a împărtășit recent experiențele și perspectivele. În timpul unui dineu comunitar la Lilienthal, el a exprimat că nu are nicio glumă preferată de funcționar public în lunga sa viață profesională, întrucât viața de zi cu zi în administrație are deja suficiente elemente satirice de oferit. „Astăzi, serviciul public reflectă mai bine societatea”, a spus Lühr, și este reconfortant să vezi că interacțiunile din birouri au devenit mai deschise și mai pline de umor. Weser-Kurier raportează că Lühr a publicat termeni plini de umor din administrație, în care se regăsește termenul „state jumbo” – un împrumut pe care mai multe state federale îl fac împreună.

Dar umorul nu este doar pentru distracție. Lühr subliniază că a experimentat efectele pozitive ale comunicării umoristice în mediul său. Un exemplu: a pregătit colegilor săi o masă cu șapte feluri, care nu numai că a favorizat relațiile, ci a asigurat și o atmosferă armonioasă de lucru. Mai mult decât să râdă, el este îngrijorat de seriozitatea serviciului public și de necesitatea reformei.

Provocarea digitalizării

Un subiect central căruia i se dedică Lühr este digitalizarea în administrația publică. Cu digitalizarea lentă în acest domeniu, Germania se află doar pe locul 21 din 27 de state UE, ceea ce se datorează în principal federalismului și numărului mare de municipalități. El vede această provocare în necesitatea simplificării proceselor administrative, de exemplu prin raportarea automată a nașterilor către birourile de alocații pentru copii. d-velop confirmă faptul că digitalizarea este văzută ca o oportunitate semnificativă de a crește eficiența și de a îmbunătăți satisfacția în serviciul public. Cetăţenii beneficiază pentru că preocupările lor sunt din ce în ce mai scoase în prim-plan.

Starea actuală a digitalizării este încă provocatoare, în ciuda numeroaselor oportunități. 80% dintre dificultăți sunt organizatorice, în timp ce doar 20% sunt tehnice. Sistemele învechite împiedică adesea implementarea serviciilor digitale moderne. Necesitatea unei schimbări fundamentale în managementul schimbării devine din ce în ce mai clară pentru a angaja angajații și a reduce temerile.

O viziune pentru viitor

Lühr a schițat deja planuri despre cum, dacă ar deveni cancelar, ar vorbi cu cetățenii și funcționarii dintr-o administrație districtuală pentru a înțelege mai bine nevoile acestora. Viziunea sa pentru o transformare digitală a administrației se concentrează pe nevoile specifice ale populației, iar el vede bibliotecile ca jucători cheie în participarea digitală, fiind capabil să ofere sprijin în problemele administrative.

Potrivit lui Lühr, digitalizarea nu este doar un eveniment unic, ci un proces continuu care necesită adaptare și formare constantă. De fapt, transformarea digitală reprezintă o transformare care are și rădăcini istorice. Termenul „digitalizare” în sine a fost stabilit de la mijlocul anilor 1980. Wikipedia subliniază că este vorba despre transferul valorilor analogice în formate digitale, care la rândul lor sunt disponibile pentru prelucrarea electronică a datelor. Această dezvoltare poate fi resimțită în multe domenii ale vieții, de la administrație la sănătate la educație.

În ansamblu, arată că umorul poate construi o punte în administrație, în timp ce digitalizarea este văzută ca un pas esențial pentru a asigura viitorul serviciilor publice. Prin abordarea sa, Henning Lühr este un exemplu de transformare iminentă a administrației publice, care pune cetățeanul în centru și nu neglijează interacțiunea umană.