Aniversarea incendiului de la Solingen: supraviețuitorii se luptă cu traume!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Un incendiu incendiar la Solingen în 2024 are ca rezultat morți tragice și traume grave pentru supraviețuitori. Procesul împotriva făptuitorului arată eșecuri sistematice.

Ein Brandanschlag in Solingen 2024 führt zu tragischen Todesfällen und schwerem Trauma für Überlebende. Der Prozess gegen den Täter zeigt systematische Versäumnisse auf.
Un incendiu incendiar la Solingen în 2024 are ca rezultat morți tragice și traume grave pentru supraviețuitori. Procesul împotriva făptuitorului arată eșecuri sistematice.

Aniversarea incendiului de la Solingen: supraviețuitorii se luptă cu traume!

În Solingen, un atac incendiar devastator din 25 martie 2024 a adus patru vieți și a afectat multe altele. Făptuitorul, Daniel S., a incendiat o clădire rezidențială cu familii cu origini migratoare, ucigând cuplul turco-bulgar Kancho Emilov Zhilov și Katya Todorovo Zhilova, precum și pe cele două fiice ale acestora, Galia (3 ani) și Emily (1 an). În plus, alți 21 de rezidenți au fost răniți, printre care Ayșe și Nihat Kostadinchev, care au supraviețuit doar cu un salt curajos de la etajul al treilea împreună cu copilul lor, Salih, în vârstă de șapte luni. Nihat a necesitat resuscitare multiplă după incident, în timp ce Ayşe a suferit mai multe intervenții chirurgicale care i-au schimbat viața, inclusiv grefe de piele și tratament pentru fracturi osoase complicate. Salih a suferit arsuri grave și mai multe coaste rupte. Belltower News relatează despre rănile psihologice profunde pe care le suferă mulți supraviețuitori, inclusiv flashback-uri, tulburări de anxietate și depresie.

Procesul împotriva lui Daniel S. a început în ianuarie 2025 în fața tribunalului regional Wuppertal. Cei afectați consideră că procesul este retraumatizant, deoarece se confruntă din nou cu ororile incendiului. Ceea ce este deosebit de izbitor este lipsa de recunoaștere a posibilului motiv politic din spatele acestui atac devastator. Deși în timpul percheziției apartamentului au fost găsite materiale incriminatoare sub forma a 166 de dosare cu propagandă nazistă, parchetul nu a găsit până acum nicio dovadă a unui motiv xenofob și face referire în schimb la declarația lui Daniel S. că motivele faptei sale s-au datorat „stresului cu proprietara”. WDR critică aceste investigații și raportează că motivele rasiste ies la iveală doar târziu în proces.

O moștenire șocantă

Acest incident nu poate fi privit izolat de istoria violenței extremiste de dreapta din Germania, care a arătat o traiectorie îngrijorătoare de-a lungul anilor. În special, apariția repetată a unor astfel de atacuri, cum ar fi atacurile incendiare de la Mölln (1992) și Solingen (1993), ridică întrebări cu privire la cât de adânc înrădăcinată este această problemă în societatea germană. Bertelsmann Stiftung relatează despre creșterea atacurilor împotriva refugiaților, care adesea rezultă din atitudini rasiste și extremiste de dreapta. Aceste atacuri tind să fie clasificate drept încălcări ale drepturilor omului și se manifestă atât fizic, cât și psihologic.

Pe lângă impactul imediat al acestor acte de violență, ele servesc și ca o fantomă care trăiește în mintea multor oameni. Membrii familiei supraviețuitori, care se confruntă acum cu consecințele, cer nu numai dreptate, ci și o înțelegere cuprinzătoare a structurilor sociale și politice care încurajează astfel de acte. Cazul de la Solingen rămâne un memento dureros că percepția societății despre migrație și stigmatizarea asociată pot avea un impact amar asupra vieții multora.

Dezbaterea publică despre cum să facem față violenței extremiste de dreapta și nevoia de a-i asculta pe cei afectați devine din ce în ce mai urgentă. Apelul pentru o mai mare recunoaștere și luare în considerare a dimensiunilor politice din spatele unor astfel de atacuri nu este doar o problemă de justiție, ci și una care are potențialul de a transforma profund societatea noastră.

În sfârșit, este de sperat că supraviețuitorii vor primi sprijinul și recunoașterea necesară pe care o merită și că amintirile victimelor nu vor fi uitate. Împreună trebuie să lucrăm pentru o societate în care astfel de tragedii aparțin trecutului și în care toți oamenii, indiferent de mediul lor, își pot găsi un cămin sigur.