Economia în criză: deficitul de forță de muncă calificată încetinește creșterea!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Aflați cum economia Germaniei depășește problemele structurale, lipsa de muncitori calificați și riscurile geopolitice după recesiune.

Erfahren Sie, wie Deutschlands Wirtschaft nach der Rezession Strukturprobleme, Fachkräftemangel und geopolitische Risiken bewältigt.
Aflați cum economia Germaniei depășește problemele structurale, lipsa de muncitori calificați și riscurile geopolitice după recesiune.

Economia în criză: deficitul de forță de muncă calificată încetinește creșterea!

În prezent, există o mare nevoie de analize clare în Germania, iar acest lucru este exact ceea ce oferă institutele de cercetare economică de top cu cel mai recent diagnostic comun. După doi ani de recesiune severă, economia germană a atins fondul, dar încă nu există o creștere semnificativă. „Criza a fost mai profundă decât a raportat anterior”, spune analiza publicată de vci.de. Slăbiciunile structurale, inclusiv birocrația excesivă, lipsa de muncitori calificați și întârzierea reformelor, încetinesc creșterea. În plus, criza prețului energiei împiedică progresul în industria consumatoare de energie, iar tensiunile geopolitice cresc incertitudinea.

În acest context, briefing-ul de afaceri al VCI din 9 octombrie 2025 va oferi răspunsuri la întrebările stringente despre situația actuală din sectoarele individuale. Moderat de Johann-Peter Nickel, Managing Director al Asociației Industriei Chimice, experți precum Adrian Keppler, Economist Senior la Helaba și Christiane Kellermann, Manager Senior al Asociației, își vor împărtăși perspectivele.

Lipsa de muncitori calificați ca o problemă mai profundă

Problemele nu sunt doar de natură economică, ci și profund înrădăcinate pe piața muncii. Până la mijlocul anilor 2030, piața forței de muncă din Germania ar putea lipsi între 1,5 și 5,5 milioane de angajați, avertizează deloitte.com. Industria energetică va fi deosebit de puternic afectată, deoarece structura de vârstă a forței de muncă și serviciile descentralizate ar putea duce la o pierdere a competențelor. Prin urmare, companiile energetice trebuie să ia măsuri urgente pentru a aborda deficitul de lucrători calificați.

O carte albă examinează diverse strategii: de la creșterea eficienței procesului la noi modele de cooperare până la formare la cerere. Timpul este esențial, deoarece acțiunile ezitante ar putea avea consecințe dramatice asupra competitivității. Lipsa de muncitori calificați ar putea provoca, de asemenea, întreaga industrie și poate pune în pericol capacitatea acesteia de a lucra și de a oferi servicii.

Provocări în creștere și perspective de viitor

În prezent, în Germania există un deficit de aproape 400.000 de muncitori calificați. Proiecțiile sugerează că acest deficit ar putea crește la aproximativ 700.000 până în 2027. Piața muncii este în tranziție și, în timp ce multe companii reduc sau nu le ocupă locuri de muncă, se creează noi locuri de muncă în domenii promițătoare, cum ar fi energiile regenerabile, îngrijirea și sănătatea. [Deutschlandfunk](https://www.deutschlandfunk.de/fachkraefte Mangel-deutschland-wirtschaft-demografie-rezession-100.html) raportează că cerințele angajatorilor nu se potrivesc adesea cu profilurile persoanelor în căutarea unui loc de muncă, ceea ce complică și mai mult situația.

În timp ce rata șomajului în rândul absolvenților rămâne scăzută, industria, în special sectorul auto, și-a pierdut competitivitatea în ultimii ani. Perspectivele de angajare în sectorul IT sunt, de asemenea, în prezent mai puțin promițătoare, în timp ce, în același timp, lucrătorii calificați din sectoarele artizanale și sociale sunt mai solicitați. Cu forța de muncă prevăzută să scadă de la 51 de milioane la 48 de milioane până în 2040, cererea de muncitori specializați va continua să crească în următorii ani.

Viitorul pieței forței de muncă din Germania este, prin urmare, incert și, fără reforme cuprinzătoare și imigrație direcționată pentru a combate deficitul de competențe, dinamica obișnuită va fi dificil de realizat. Cu toate acestea, există speranțe pentru o redresare treptată, cu o creștere de aproximativ 1,3% pentru 2026 și 2027, bazată pe o politică fiscală expansionistă și pe proiecte de investiții finanțate prin datorii. Singura întrebare este dacă condițiile-cadru vor fi ajustate la timp pentru a face față provocărilor emergente.