Salvare Moor în Bavaria: Fermierii sunt sceptici cu privire la reumidificare

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

În Günzburg, un fermier arată provocările și oportunitățile reumidificării mlaștinilor pentru protecția climei.

In Günzburg zeigt ein Landwirt Herausforderungen und Chancen der Moorwiedervernässung für den Klimaschutz auf.
În Günzburg, un fermier arată provocările și oportunitățile reumidificării mlaștinilor pentru protecția climei.

Salvare Moor în Bavaria: Fermierii sunt sceptici cu privire la reumidificare

Ce se întâmplă în mlaștină? În discuția despre protecția climei, mlaștinile reudate sunt pe ordinea de zi nu numai în Bavaria, ci și în toată Germania. Cu toate acestea, de la introducerea Programului Fermierilor Moor Bavarezi în decembrie 2023, care promovează reumidificarea zonelor de mlaștină, au existat puține răspunsuri pozitive din partea fermierilor. Bonusul de finanțare de 2.200 de euro pe hectar pe an timp de doisprezece ani poate părea tentant, dar până acum niciun fermier nu și-a arătat interesul să participe, așa cum relatează [br.de/nachrichten/wissen/klimaschutz-im-moor-kein-interest-an-wiedervernaessung,V1Zsntw.

„mai umed este mai bine” este motto-ul protectorilor de mlaștină și se referă la efectele pozitive de amploare ale reumidificării. Acest proces poate reduce emisiile de CO2 cu peste 80%, ceea ce nu trebuie subestimat în vremuri de schimbări climatice. Cu toate acestea, există îngrijorări semnificative în rândul fermierilor, în special în ceea ce privește concurența pentru teren care vine cu reumidificare. Studenții din agricultură de la Kaufbeuren nu manifestă nici un interes - nevoia de teren pentru agricultura intensivă este pur și simplu prea mare.

Protecția climei și agricultura în conflict

Un fapt amar: mlaștinile drenate eliberează cantități mari de gaze cu efect de seră, ceea ce intensifică discuția actuală despre obiectivele climatice. Mai exact, un hectar de mlaștină drenată emite anual gaze cu efect de seră care echivalează cu consumul anual a șase locuitori medii din Bavaria. Cu toate acestea, turbăriile pierd substanță - până la 4 cm de sol pe an - și se estimează că 25% din turbăriile folosite în agricultură din Bavaria ar putea fi inutilizabile în doar 15 ani.

Annette Freibauer de la LfL subliniază că procesele programului sunt atractive, dar trebuie practicate pentru a obține efectiv un impact mai mare. Dar ce îi oprește pe fermieri? Potrivit lui Jochen Krauß, un fermier din Günzburg, care reudă zonele din 2019, cerințele ridicate și problemele neclare de răspundere stau în calea înscrierii în program. Este necesar un raport hidrologic, iar povara birocratică pare să descurajeze mulți oameni.

Mlaști umede ca depozit de carbon

Turbăriile nu sunt doar puncte fierbinți pentru protecția climei, ci și depozite importante de carbon. Ele stochează mai mult carbon decât toate pădurile din lume la un loc. În Germania, mari părți din aceste mlaștini au fost drenate, ceea ce duce la eliberarea carbonului stocat. Prin urmare, mlaștinile ar trebui să fie udate chiar sub nivelul solului pentru a-și menține funcția de stocare a carbonului. Dar există provocări: pentru a face reumidificarea viabilă din punct de vedere financiar, sunt necesare noi canale de comercializare pentru produsele din paludicultură, chiar dacă acestea produc de obicei randamente mai mici.

Este cu atât mai important ca abordările inovatoare, precum cele din comunitatea energetică Malchin, să fie răspândite. Aici, tulpinile sunt recoltate din pajiști umede reudate și arse într-o centrală de încălzire pentru a furniza părți ale orașului cu căldură ecologică. Aceste soluții oferă noi perspective, dar ar putea însemna o cheltuială mare de investiții.

Pe scurt, reumidificarea turbării este o problemă sensibilă care trebuie să echilibreze atât interesele agricole, cât și obiectivele de mediu. Faptul este că reumidificarea cu succes necesită o intervenție tehnică extinsă și mâini bune din partea fermierului. Generațiile viitoare vor trebui să culeagă rezultatele acțiunilor noastre astăzi, vrând-nevrând.