Memorial în Weihenstephan: Amintirea profesorilor persecutați de UTM

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Universitatea Tehnică din München își amintește de patru profesori persecutați din campusul Weihenstephan. Un loc de memorie și reflecție.

Technische Universität München gedenkt vier verfolgten Professoren am Campus Weihenstephan. Ein Ort der Erinnerung und Reflexion.
Universitatea Tehnică din München își amintește de patru profesori persecutați din campusul Weihenstephan. Un loc de memorie și reflecție.

Memorial în Weihenstephan: Amintirea profesorilor persecutați de UTM

Universitatea Tehnică din München (TUM) trimite un simbol puternic al amintirii în campusul său din Weihenstephan. Pe 4 noiembrie 2025, acolo au fost dezvelite plăci memoriale pentru patru profesori care au fost persecutați și demiși în timpul guvernării național-socialiste. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al universității de a-și confrunta trecutul și de a face față implicării sale în național-socialism. Potrivit Ziarul din Germania de Sud Plăcile îi comemora pe profesorii Anton Fehr, Hans Raum, Carl Sachs și Kurt Trautwein, ale căror destine au fost puse în evidență la această ceremonie.

Memorialul din Weihenstephan nu are doar scopul de a aminti, ci și de a încuraja o examinare critică a trecutului. Prof. Winfried Nerdinger, care lucrează ca Emerit de Excelență la UTM și a fondat Centrul de Documentare NS, a inițiat acest proiect. Într-un moment în care epoca nazistă este adesea discutată doar sporadic, TUM se asigură că poveștile acestor victime profesorale sunt onorate. Plăcile au fost instalate în clădirea sălii centrale de la Forumul Maximus von Imhof și oferă informații despre legătura dintre regimul nazist și Universitatea Tehnică din München, potrivit TUM.

Celor patru profesori menționați li s-au retras catedrele între 1934 și 1936, dar din motive semnificativ diferite. Anton Fehr, un om de știință agricol și oponent clar al regimului nazist, a fost forțat să se pensioneze în 1935 și a fost reabilitat abia după război. Hans Raum, un profesor renumit de ameliorare a plantelor, a fost forțat să se pensioneze în 1934 din motive politice, dar a putut să se întoarcă în 1946 și a fost ulterior activ politic în CSU. Kurt Trautwein, care a fost persecutat pentru poziția sa critică și pentru soția sa evreică, a căzut, de asemenea, victimă a arbitrarului politic. Carl Sachs, care a predat economie și politică agricolă ca expert, a fost forțat să se pensioneze în 1934 și a luptat în zadar pentru reparații după război.

Un loc de reflecție și amintire

Memorialul din Weihenstephan face parte dintr-o strategie pe termen mai lung a UTM, care a început în 2018 cu o expoziție și o carte despre implicarea sa în timpul național-socialismului. Anul viitor, încă 17 panouri vor fi instalate la München pentru profesorii disponibilizați. Acești pași fac parte dintr-un proces amplu de împăcare cu situația pe care universitatea o urmărește de ani de zile și care ia în considerare și capitole întunecate din propria sa istorie.

La o scară mai mare, guvernul federal lucrează în prezent la noi proiecte pentru a avansa investigarea crimelor naziste. Sub conducerea ministrului de stat al culturii Wolfram Weimer, sunt finanțate în total 13 proiecte noi care sunt legate de istoria nazistă, inclusiv un accent pe gările ca locuri de persecuție. Ca Guvernul Federal rapoarte, acest program își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la poveștile atât ale victimelor, cât și ale făptuitorilor.

Toate aceste inițiative arată clar că este important pentru oamenii și instituțiile care poartă responsabilitatea în Germania nu numai să-și păstreze propria istorie, ci și să o proceseze în mod activ. Într-un loc precum campusul Weihenstephan, această istorie nu este uitată, ci păstrată vie. Plăcile memoriale nu sunt doar un semn de regret, ci mai presus de toate o invitație la a învăța din istorie.