Haos autocolant în Trostberg: publicitate electorală neautorizată în altă parte!

Haos autocolant în Trostberg: publicitate electorală neautorizată în altă parte!

În orășelul Trostberg din cartierul Traunstein, o reclamă electorală surprinzătoare face furori: mici autocolante albastre ale unui partid populist de dreapta apar pe stâlpi de iluminat, balustrade și semne de circulație. Hans Stalleicher a documentat în detaliu modul în care această publicitate neautorizată nu numai că îngreunează peisajul urban, ci și încalcă regulile aplicabile. Conform regulamentelor, partidele au voie să facă publicitate doar pe panouri desemnate înainte de alegerile districtuale din 29 iunie. Administrația orașului subliniază că lipirea de semne de circulație nu este doar ilegală, ci reprezintă și o imixtiune cu reglementările rutiere.

În timpul unui tur al orașului, Stalleicher a descoperit că acesta nu este un fenomen nou, dar autocolantele proaspete pun o presiune asupra spațiilor publice. Împreună cu soția sa, a îndepărtat în jur de 30 de autocolante în Schwarzau timp de două zile și speră să contribuie la un „centru stabil” în Trostberg. Acțiunile sale ilustrează cât de important este să luați o poziție împotriva publicității politice neadecvate.

Publicitatea electorală neautorizată și efectele acesteia

De ce sunt chiar problematice astfel de autocolante? Ele fac parte dintr-o strategie mai amplă pe care partidele populiste de dreapta o folosesc pentru a mobiliza alegătorii prin apeluri emoționale. Jörg Matthes, un savant în jurnalism la Universitatea din Viena, aruncă lumină asupra pericolelor unor astfel de „afișe cu frică”, care folosesc adesea reprezentări stereotipe și sloganuri derogatorii pentru a trezi emoții negative în rândul oamenilor față de străini. Sloganuri exemplare precum „Daham în loc de Islam” sau „Maria în loc de Sharia!” provin din repertoriul acestor partide și urmăresc să dea cetățenilor străini conotații negative.

Cercetările lui Matthes arată că publicitatea emoțională nu numai că provoacă reacții pe termen scurt, ci poate modela și atitudini pe termen lung. Un studiu pe care l-a realizat împreună cu Franziska Marquart a arătat că efectul „afișelor cu frică” este deosebit de pronunțat atunci când nivelul de educație al celor afectați este scăzut. Participanții au fost împărțiți în grupuri și expuși la diferite postere și a fost observată o creștere uimitoare a nivelului de anxietate.

Reacții la noua publicitate electorală

În ciuda eforturilor lui Stalleicher de a îndepărta autocolantele, oficialii orașului raportează că nu există nicio dovadă a unui exces de autocolante la scară largă. De asemenea, personalul biroului cetățenilor a observat unele dintre aceste autocolante, dar sunt încrezători că îi vor contacta pe cei responsabili dacă problema crește. Orașul se află, așadar, la o răscruce de drumuri: este important să contracarăm posibila răspândire în continuare a unei astfel de reclame electorale neautorizate și, în același timp, să creăm un loc în care comunicarea politică să poată avea loc în mod corect și transparent.

Pe scurt, incidentul actual de la Trostberg arată că publicitatea electorală neautorizată are nu numai consecințe legale, ci și sociale. Provocările care decurg din utilizarea reclamelor emoționale și discriminatorii sunt enorme. Abordarea în mod conștient a acestor probleme ar putea influența proiectarea viitoarei reclame electorale.

Relevanța acestui subiect este subliniată de discuția despre influența și impactul publicității electorale. Potrivit unuia Raport de la Spiegel Întrebarea dacă afișele mai funcționează astăzi este deloc clară.