Bremerhaven: Cercetătorii dezmintă mitul despre gheața arctică!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Cercetătorii de la Bremerhaven resping miturile despre Arctica și dezvăluie noi perspective despre gheața și schimbările climatice.

Forscher aus Bremerhaven widerlegen Mythen über die Arktis und enthüllen neue Erkenntnisse zu Meereis und Klimawandel.
Cercetătorii de la Bremerhaven resping miturile despre Arctica și dezvăluie noi perspective despre gheața și schimbările climatice.

Bremerhaven: Cercetătorii dezmintă mitul despre gheața arctică!

Într-o întorsătură surprinzătoare, cercetătorii de la Institutul Alfred Wegener (AWI) din Bremerhaven au pus sub semnul întrebării o presupunere despre Arctica despre care s-a considerat mult timp adevărată. Cum t online raportate, noi date au arătat că Arctica nu a avut o platformă de gheață masivă și continuă în timpul celor mai reci epoci de gheață. Aceasta este o descoperire remarcabilă care ar putea revoluționa înțelegerea condițiilor climatice din Arctica.

Studiul, care a fost susținut și în timpul expediției recente a spărgătorul de gheață de cercetare Polarstern, a constatat că Arctica a fost acoperită de gheață de mare sezonieră chiar și în perioadele extrem de reci în ultimii 750.000 de ani. Se pare că au existat întotdeauna secțiuni de apă deschisă, ceea ce respinge ideea anterioară a unui strat de gheață aproape neîntrerupt. Jochen Knies, autorul principal al studiului, observă că, deși ocazional rafturi de gheață de scurtă durată ar fi putut exista la nivel local, o calotă de gheață gigantică nu a fost prezentă.

Noi perspective prin analiza sedimentelor

Pentru a ajunge la aceste rezultate, oamenii de știință au prelevat miezuri de sedimente de pe fundul mării din Oceanul Arctic central și din Platoul Yermak la nord de Svalbard. Aceste miezuri conțineau urme chimice de alge care trăiau în ocean de-a lungul anotimpurilor. În special, molecula IP25, care este produsă de alge sub gheața de mare sezonieră, a fost detectabilă în mod regulat. Acest lucru sugerează că gheața de mare s-a extins și s-a retras dinamic odată cu anotimpurile, oferind un indiciu cheie pentru situația din Arctica.

În plus, echipa a folosit un model de sistem Pământ de înaltă rezoluție pentru a simula condițiile climatice în timpul a două perioade extrem de reci. Aceste simulări confirmă rezultatele analizelor sedimentelor: apa caldă a Atlanticului s-a scurs și în Arctica în timpul erelor glaciare, lăsând părți din ocean libere de gheață. Aceste schimbări au dus, de asemenea, la formarea de fisuri și spații deschise în gheață, permițând luminii să pătrundă în apă și creând habitate.

Impact asupra viitoarelor modele climatice

Rezultatele acestei cercetări nu sunt importante doar pentru înțelegerea ciclurilor climatice din trecut, dar au și implicații pentru previziunile climatice viitoare. Faptul că Arctica se încălzește în prezent la mai mult de două ori rata medie globală este alarmant, deoarece acest lucru va avea un impact semnificativ asupra stratului de gheață și a dinamicii oceanelor. O mai bună înțelegere a acestor procese poate ajuta la dezvoltarea unor modele mai precise pentru schimbările viitoare, cum ar fi AWI reprezintă.

O altă echipă de 50 de oameni de știință începe săptămâna aceasta o expediție de două luni în Arctica pentru a colecta date despre efectele schimbărilor climatice. Cum știri zilnice a raportat că traseul spărgătoarei de gheață „Polarstern” duce spre vest, pe lângă Spitsbergen, spre Polul Nord. Scopul acestei expediții este de a studia grosimea gheții marine în timpul topirii verii pentru a trage concluzii suplimentare despre efectele încălzirii globale.

Prin urmare, această cercetare este crucială pentru a avansa înțelegerea interacțiunilor complexe dintr-unul dintre ecosistemele vulnerabile ale planetei noastre și pentru a oferi o bază solidă pentru viitoarele modele climatice.