CDU provoacă indignare la nivel național cu legea psihiatriei!

CDU provoacă indignare la nivel național cu legea psihiatriei!

Un scurt videoclip de la CDU Hesse provoacă o mare agitație în peisajul politic. Pe 26 iunie, partidul a lansat un clip de 30 de secunde despre reforma Legii de asistență pentru sănătate mintală, care acum a acumulat peste 300.000 de vizualizări și aproape 2.700 de comentarii. Aceste reacții arată clar cât de sensibil este subiectul bolilor mintale în societate. În videoclip, Ralf-Nobert Bartelt, purtătorul de cuvânt al politicii de sănătate al grupului parlamentar de stat CDU, explică că persoanele bolnave psihiatric grav reprezintă un pericol pentru ei înșiși și pentru alții, ceea ce alimentează și mai mult dezbaterea. Criticii acuză CDU că folosește acest lucru pentru a stigmatiza persoanele bolnave mintal și a le conduce pe o cale periculoasă. Aceste preocupări nu sunt neîntemeiate: multe persoane care suferă de boli mintale se simt excluse și le este frică să caute ajutor de teama stigmatizării. Problema stigmatizării este chiar descrisă ca o „a doua boală” care pune foarte multă presiune pe cei afectați și adesea îi împiedică să ducă o viață egală astfel. Jurnalul medical raportat.

CDU a răspuns criticilor puternice și a publicat un al doilea videoclip în care susține că vrea să lămurească neînțelegerile. Bartelt a spus: „Regret că am publicat videoclipul în această formă”. Cu toate acestea, discuția rămâne aprinsă, mai ales după ce utilizatorii au făcut paralele cu epoca nazistă, când bolnavii mintal erau înregistrați și persecutați. CDU a respins astfel de comparații ca fiind nepotrivite, dar problema rămâne un subiect fierbinte în dezbaterea politică.

Reforma juridică și reacțiile acesteia

Sunt planificate schimbări de anvergură care afectează și gestionarea tulburărilor de dependență și dependență. Acestea ar trebui acum clasificate ca tulburări psihologice. Proiectul de lege prevede, de asemenea, că spitalele de psihiatrie trebuie să informeze poliția atunci când sunt externați pacienți care ar putea reprezenta o potențială amenințare pentru alții. Criticii se tem că astfel de măsuri nu numai că ar putea pune în pericol încrederea dintre medici și pacienți, ci ar putea duce și la stigmatizarea celor afectați. Frankfurter Rundschau raportat.

Evenimentele din jurul CDU fac parte din așa-numitul „plan în șapte puncte”, care a fost formulat ca răspuns la incidentele de la Aschaffenburg, Hamburg și Hanau. Ministrul Sănătății, Diana Stolz, a subliniat necesitatea unei viziuni diferențiate asupra problemei, în timp ce Verzii și Stânga văd cerința de raportare ca un vot de neîncredere împotriva bolnavilor mintal. De asemenea, SPD a comentat și a subliniat că nu vor exista liste sau registre, pentru care Juso-ii le-au cerut să se îmbunătățească.

O imagine împărțită a societății

Având în vedere evenimentele actuale, dezbaterea despre bolile mintale este remarcată și de societatea mai largă. Potrivit Raportului Mondial al Sănătății Mintale al OMS, aproape un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu boli mintale. Sentimentul de excludere, combinat cu rușinea și teama de diagnostic, reprezintă un adevărat obstacol pentru multe persoane afectate care ar trebui să caute urgent ajutor. Mental Health Action Alliance și-a stabilit obiectivul de a reduce stigmatizarea și, printre altele, solicită guvernelor să implementeze linii directoare de destigmatizare, în special în ceea ce privește prevenirea sinuciderii.

Aceasta este realitatea: Stigmatizarea este o problemă strâns legată, care îi afectează nu numai pe cei afectați înșiși, ci și pe rudele acestora. Eforturile de educație și destigmatizare sunt în întârziere, iar vorbele și acțiunile politicienilor trebuie luate în considerare cu atenție pentru a nu crește riscul unei stigmatizări suplimentare. Societatea se confruntă cu provocarea nu numai de a regândi cadrul legal, ci și de a îmbunătăți conviețuirea și de a asculta preocupările persoanelor cu boli mintale.