Politicianul AfD postează o fotografie falsă a cancelarului – scandal de strângere de mână!
Un politician AfD a postat o poză falsă cu cancelarul Merz, care a făcut furori și a fost ștearsă rapid.

Politicianul AfD postează o fotografie falsă a cancelarului – scandal de strângere de mână!
Odată cu știrile false răspândite pe rețelele de socializare, lucrurile devin mai sălbatice. Un politician din Hesse AfD, Johannes Marxen, a postat pe Facebook o fotografie editată care îl arată pe colegul său de grup parlamentar Gerhard Schenk cu cancelarul Friedrich Merz (CDU). Postarea susținea că a fost o „strângere de mână din partea cancelarului”, o imagine care i-a lovit pe mulți. Dar a devenit rapid clar că bârfa nu arată întreaga imagine. Tare Știrile din Hesse de Est Poza era falsă și nu a fost făcută la Hessenfest, deși Merz era de fapt acolo.
Fotografia originală îl arată pe cancelar cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, care a fost făcută la sfârșitul anului 2024. Un montaj nefericit a fost făcut aici: Schenk a fost pur și simplu schimbat cu Zelenskyj. Robert Lambrou, președintele grupului parlamentar AfD, a confirmat că Merz i-a strâns mâna lui Schenk, ceea ce poate fi dovedit de martori. Cu toate acestea, postarea a fost inițial inacceptabilă și a fost ștearsă la doar câteva ore după publicare. Marxen a răspuns doar indirect la întrebările critice înainte de a arunca prosopul și de a scoate poza de pe platformă.
Un caz pentru alfabetizarea media
Aceste incidente evidențiază încă o dată cât de important este să tratăm critic informațiile de pe rețelele sociale. Când Alice Weidel, președintele federal al AfD, l-a descris anterior pe Merz drept un „cancelar mincinos”, mesele au continuat să se schimbe. Răspândirea știrilor false și dezinformarea și dezinformarea asociate sunt probleme care sunt prezente nu numai în arena politică, ci peste tot. Tare bpb Știrile false au adesea un impact deosebit de mare, mai ales dacă cei afectați au puțină încredere în instituțiile politice și media.
Aceste preocupări au devenit deosebit de puternice de la alegerea lui Donald Trump din 2016 și de la referendumul pentru Brexit. Știrile care au devenit virale nu influențează doar formarea opiniilor politice, ci și climatul social. Este necesar un sentiment sigur al adevărului pentru a reduce influența dezinformarii pe rețelele sociale. Studiile arată că mai puțin de 1% din conținutul de pe Internet este clasificat ca știri false, ceea ce nu înseamnă că restul informațiilor sunt de încredere.
Este necesară o clarificare
Pentru a contracara acest lucru, inițiativele de promovare a alfabetizării media sunt de mare importanță. De exemplu, UE a lansat programul „EU vs. Disinfo”. Astfel de programe sunt menite să ofere un fel de „vaccinare” împotriva știrilor false, să sensibilizeze cetățenii la pericolele dezinformarii și să-i doteze cu instrumentele necesare. Într-o epocă în care orice informație poate fi diseminată cu viteza fulgerului, este esențial să aruncăm o privire critică asupra informațiilor primite.
Această publicație arată clar că nu tot ce circulă pe internet este adevărat. Știrile false, așa cum arată cazul lui Johannes Marxen, reprezintă o provocare pentru noul peisaj media și necesită o regândire fundamentală a modului în care tratăm informațiile.