Salvarea submarinului U16: o comoară arheologică este dezvăluită!

Salvarea submarinului U16: o comoară arheologică este dezvăluită!

Pe 28 octombrie 2025, la Muzeul Wind Force 10 din Cuxhaven a avut loc o seară incitantă de prelegeri despre recuperarea submarinului U 16. Al doilea președinte al clubului nautic, Ralf Gütlein, a deschis evenimentul în fața a aproximativ 100 de ascultători interesați. Directorul muzeului Christina Wawrzinek și președintele clubului Arne Ehlers i-au salutat cu căldură celor prezenți și i-au însoțit pe participanți printr-o seară plină de perspective fascinante asupra istoriei maritime.

Ralf Gütlein a oferit o privire de ansamblu asupra U 16, care a fost construit la Kiel în 1911 și s-a scufundat în cele din urmă în timpul unei călătorii în Marea Britanie în 1919. În cei peste 100 de ani în care epava s-a aflat în gura Elbei, s-a scufundat în noroi și nisip, înregistrate pe hărțile nautice și adesea neobservată de transport maritim. Ultima investigație cuprinzătoare a avut loc în 2023, urmată de propria activitate de recuperare a companiei, care a folosit o macara plutitoare olandeză cu o capacitate de ridicare de 1.800 de tone. Din păcate, epava s-a rupt în două bucăți în timpul recuperării. O parte a fost adusă la Cuxhaven, cealaltă este încă la 20 de metri adâncime în apă.

Contextul istoric și munca de recuperare

Dr. Henning Haßmann, arheolog de stat, a raportat despre semnificația științifică a epavei și a descris-o drept o „adevărată comoară” pentru cercetători. Corpul submarinului era fragil și acoperit cu plase de pescuit. Înăuntru, arheologii au găsit motoare electrice, o unitate petrolieră și sedimente contaminate care au fost clasificate drept deșeuri toxice periculoase. Acest lucru arată încă o dată că conservarea unor astfel de monumente maritime este esențială pentru protejarea mediului și pentru analiza științifică.

Ceea ce este deosebit de interesant este că dovezile sugerează că U 16 a servit drept depozit de piese de schimb pentru alte submarine spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest lucru face ca examinarea precisă a componentelor tehnice, cum ar fi cablurile de cupru, fibrele textile și materialele plastice, pe care le-a explicat dr. Mike Belasus de la Institutul de Cercetări Istorice de Coastă din Saxonia Inferioară.

Probleme cu permisele

Operațiunea de salvare a fost criticată, deoarece Autoritatea pentru căi navigabile și transport maritim (WSA) și Agenția Federală Imobiliară nu au fost implicate în avans. Arheologii erau îngrijorați de faptul că niciun birou de monumente nu a fost informat despre recuperare. WSA consideră că epava face parte din calea navigabilă federală și, prin urmare, este responsabilă pentru salvarea acesteia din motive de siguranță, pentru a exclude potențiale pericole pentru transport maritim.

O conferință de presă de prezentare a părților individuale ale submarinului a fost anunțată pentru 6 noiembrie, la ora 11 a.m., în Muzeul Wind Force 10. În ciuda faptului că au fost invitați, reprezentanții WSA și ai Agenției Federale Imobiliare nu au participat. Rămâne de văzut care vor fi reacțiile politice și instituționale la aceste probleme.

Seara de la Cuxhaven a arătat încă o dată că munca arheologilor are o semnificație nu numai istorică, ci și actuală și viitoare pentru societatea noastră și modul în care ne ocupăm de moștenirea istorică. U16 nu numai că are o istorie plină de evenimente, dar este acum și în centrul științelor sociale și cercetării mediului, pentru că problema păstrării acestei istorii ne va afecta pe toți.

Pentru mai multe detalii despre salvarea și istoricul U16, vă rugăm să consultați raportarea de CNV Media şi Ingenieur.de care oferă informații și analize detaliate.