Generația Z cere: flexibilitate în locul orelor de lucru rigide!
Târgul de educație de la Hamm evidențiază perspectiva generației Z asupra echilibrului dintre viața profesională și viața privată și schimbarea culturii muncii.

Generația Z cere: flexibilitate în locul orelor de lucru rigide!
În prezent, în orașul renan Hamm, există o dezbatere aprinsă cu privire la ceea ce așteaptă generația Z – termen care îi descrie pe cei născuți între 1996 și 2009 – de la lumea tradițională a muncii și cum se simt acești tineri pe piața muncii. La un târg de educație, influencer și participant la Next Top Model din Germania, Julian Kamps, și-a exprimat nemulțumirea față de ziua de lucru clasică după doar trei săptămâni de angajare. „Trei ore și jumătate de timp liber după o zi de lucru de la 7:30 a.m. la 6:41 p.m. – poate fi acesta cu adevărat modelul de viață?” Întreabă Kamps într-un videoclip viral care primește multă atenție în dezbaterea actuală despre cultura muncii. Discursul despre povara zilei de opt ore și așteptările tinerilor capătă amploare și devine clar că Generația Z nu este pur și simplu pregătită să facă aceleași sacrificii ca și predecesorii lor.
După cum relatează Tagesschau, mulți reprezentanți ai acestei generații acordă o mare importanță echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Selahattin, în vârstă de 16 ani, visează să devină independentă și să nu fie nevoită să meargă zilnic la birou. „A lucra în fiecare zi nu este pentru mine”, recunoaște el, în timp ce colegii săi se gândesc și la modele de lucru flexibile. Prietena lui, Finja, studentă, consideră ziua obișnuită de lucru stresantă și și-ar dori ore de lucru alternative care să ofere mai mult spațiu pentru viața privată. Alexander, un stagiar, își vede actualul job ca pe o datorie, dar și-ar dori să aibă program flexibil în viitor.
Scepticismul angajatorilor
Dar ce rămâne cu cealaltă față a monedei? Matthias Kottmann, directorul general al unei companii de prelucrare a metalelor, își exprimă îngrijorarea cu privire la disponibilitatea angajaților săi mai tineri de a lucra. El subliniază că discuția despre echilibrul dintre viața profesională și viața privată nu trebuie să ignore necesitatea performanței în muncă. „Întrebarea rămâne cât de multă flexibilitate poate tolera economia fără să sufere productivitatea”, spune el. Cu toate acestea, Tidi von Tiedemann, directorul general al unei companii de producție de film, vede flexibilitatea ca pe o oportunitate. El raportează că concesiile acordate tinerilor angajați le-ar putea crește motivația și chiar ar putea ajuta la contracararea penuriei de muncitori calificați.
Rezultatele sondajului de la Statista subliniază perspectiva generației Z. Aproximativ 78 la sută sunt dispuși să-și schimbe locul de muncă dacă apar oportunități mai bune de câștig. Aproape două treimi își doresc o cultură managerială deschisă și modernă, care să pună în valoare realizările lor. În plus, 75% solicită sprijin în domeniul sănătății mintale la locul de muncă.
Cum se compară generația Z?
Cu toate acestea, nu tot ce strălucește este aur: în timp ce aproximativ 6,2 milioane de oameni cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani sunt angajați în Germania, sub rezerva contribuțiilor la asigurările sociale, Generația Z reprezintă un total de aproximativ 12 milioane din populație, ceea ce corespunde unei cote de aproximativ 14,8 la sută. Preocupările cu privire la productivitatea acestei generații nu sunt nefondate în rândul generațiilor mai în vârstă. Peste două treimi dintre evaluările generațiilor mai vechi consideră Generația Z ca fiind mai puțin capabilă. Potrivit sondajelor, două treimi din generația Z se străduiește să obțină succesul profesional, similar celor de la Millennials.
Dezbaterea nu se referă, așadar, doar la faptul dacă noile modele de muncă ar putea afecta pensionarea viitorilor lucrători, ci și despre modul în care economia și societatea în ansamblu răspund nevoilor unei generații care dorește să redefinească viața profesională. Cererile pentru un stil de viață mai flexibil ar putea avea potențialul de a schimba permanent cultura muncii. Rămâne de văzut dacă angajatorii sunt dispuși să susțină această schimbare sau dacă scepticismul și tradiția vor domina.
În dezbaterea despre modelul de lucru al viitorului, pare esențială promovarea înțelegerii reciproce între angajatori și Generația Z pentru a găsi o cale care să facă dreptate ambelor părți. Renania se confruntă cu o fază interesantă în structura lumii muncii - rămâne de văzut dacă raportarea este leneșă sau diligentă.