Folosește rușinea în mod rațional: Cum să depășești stânjenile de zi cu zi!

Folosește rușinea în mod rațional: Cum să depășești stânjenile de zi cu zi!

Rușinea este un sentiment pe care mulți dintre noi îl întâmpinăm într-o mare varietate de situații cotidiene. Fie că este vorba de o poticnire în fața unor străini sau de a amesteca nume, jena nu ne oprește. Buza radio raportează că sentimentul de rușine este adesea un semn al conexiunii noastre sociale. Monika Scheddin, antrenor cu experiență din Munchen, subliniază că, deși rușinea poate fi utilă, devine problematică atunci când scapă de sub control. Originea termenului „jenant” se întoarce la cuvântul „durere”, care înseamnă durere. Aceasta arată cât de adânc înrădăcinată este această emoție în noi.

În mod interesant, situațiile jenante pot fi împărțite în două categorii principale. Prima categorie se referă la incidente care interesează doar persoana în cauză, în timp ce a doua categorie include incidente care sunt, de asemenea, percepute ca neplăcute de către alții. Adesea există stânjeniri de zi cu zi pe care noi înșine le considerăm jenante, dar pe care alții trec neobservate sau le uită rapid. Deci cum reactionam la astfel de situatii? Potrivit lui Scheddin, umorul poate fi o strategie valoroasă pentru a dezamorsa aceste momente. Un zâmbet sau un comentariu amuzant nu numai că ne ajută, ci și ușurează povara celor din jurul nostru.

Strategii pentru a face față rușinii

Dar ce facem când aceste sentimente de rușine nu ne lasă să plecăm? Învinge anxietatea socială subliniază faptul că rușinea este adesea legată de tulburările de anxietate socială. Persoanele care suferă de aceasta experimentează adesea un comportament de evitare constant, care oferă o ușurare pe termen scurt, dar întărește ciclul fricii și al rușinii pe termen lung.

Aici intervine psihologia: principii precum obișnuirea și învățarea extincției explică modul în care creierul nostru învață să facă față acestor sentimente. Obișnuirea descrie modul în care ne obișnuim cu stimulii recurenți și, prin urmare, reducem reacțiile emoționale. Învățarea extincției ne ajută să „dezînvățăm” frica atunci când ne confruntăm în mod repetat cu situații neamenințătoare. Exercițiile de luptă împotriva rușinii, cum ar fi să cânte în public sau să ceri un gust, nu sunt doar pași îndrăzneți, ci și modalități eficiente de a rupe ciclul și de a-ți schimba percepția despre rușine.

Calea către scuze și reflecție

În cazul situațiilor serios jenante, se pune deseori întrebarea de a cere scuze. Mulți oameni se tem să recunoască greșelile în loc să își asume responsabilitatea și să ceară sincer iertare. Potrivit lui Scheddin, primul pas către rezolvare este să accepți situația jenantă și să ceri scuze, deoarece acest lucru este esențial pentru încredere și respect.

Rezultatele cercetării Universitatea din Potsdam arată că factorii afectivi precum rușinea și componentele cognitive ar trebui luați în considerare împreună pentru a crește motivația de a se confrunta cu situațiile sociale care provoacă anxietate. Acest lucru poate fi realizat prin micro-intervenții direcționate care promovează dorința de a participa la programe de terapie.

În concluzie, este important să acceptăm rușinea ca parte a experienței noastre umane. Este vorba despre a învăța cum să ne ocupăm de ea și să nu lăsăm să ne afecteze calitatea vieții. Cu strategiile potrivite și o mână bună, putem depăși cu succes provocările pe care rușinea și temerile sociale le aduc cu ei.