Demo neo-nazistă la Münster: Poliția atacă situația brutală!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Manifestație neo-nazistă de la Münster din 5 iulie 2025: operațiunile poliției, contrademonstrațiile și actele de violență caracterizează protestul.

Neonazi-Demonstration in Münster am 5. Juli 2025: Polizeieinsatz, Gegendemonstrationen und Gewaltakte prägen den Protest.
Manifestație neo-nazistă de la Münster din 5 iulie 2025: operațiunile poliției, contrademonstrațiile și actele de violență caracterizează protestul.

Demo neo-nazistă la Münster: Poliția atacă situația brutală!

Pe 5 iulie 2025, Münster a fost marcat de un marș furtunos: „Cercul de prieteni Siegfried Borchardt” a cerut o demonstrație, care a atras în oraș diferite grupuri neonaziste, inclusiv micropartidul de extremă dreaptă „Die Heimat” (fostul NPD). Ocazie? Păstrarea mormântului lui Siegfried „SS-Siggi” Borchardt, o figură centrală a scenei neo-naziste, care nu era cunoscut doar ca un oficial al FAP interzis, ci a intrat în istorie și ca lider al grupului huligan „Borussenfront”. Neo-naziștilor le place să se descrie ca susținători ai unui stat de conducere autoritar, așa cum a fost cazul celui de-al treilea Reich, și își stilizează modelele ca eroi pe rețelele de socializare.

Borchardt, care a murit în 2021, este venerat ca un martir în scena de dreapta. Inscripția sa mormântă face obiectul unor dispute juridice delicate în care orașul Dortmund s-a opus recent unei decizii a Tribunalului Administrativ Gelsenkirchen. Aceasta a stabilit ca mormântul să nu fie anonimizat pentru a evita transformarea locului într-un loc de pelerinaj pentru neonazişti. Organizatorii manifestației acuză orașul de tactici politice de întârziere și încearcă să facă presiuni asupra justiției prin protestul lor. În timp ce poliția se aștepta la aproximativ 120 de participanți, situația de înregistrare pentru demonstrație a rămas neclară, deoarece nu a existat o înregistrare oficială la orașul Münster.

Neonazişti versus antifascişti

O prezență masivă a poliției subliniază situația explozivă; Autoritățile de securitate erau bine echipate cu escadroane de cavalerie, tunuri cu apă și drone. Grilele din Hamburg au asigurat ruta demonstrativă, în timp ce poliția nu numai că a avut dificultăți în menținerea marșului neo-nazist în mișcare, ci și cu antifasciștii care organizau contra-proteste în oraș. Aproximativ 500 de persoane din grupuri de stânga, sindicate și organizații antifasciste s-au adunat pentru a contracara activitățile neonaziste. Disponibilitatea de a folosi violența a fost un însoțitor constant: au avut loc atacuri violente din partea poliției și au fost arestați mai mulți contrademonstranți. Mișcarea antifascistă a criticat poliția, care a impus marșul neo-nazist cu protecție masivă și, în același timp, i-a tratat represiv pe contrademonstranți.

Situația a fost deosebit de precară atunci când demonstrația neo-nazistă a trebuit să fie oprită pentru scurt timp din cauza încălcării interdicției de mascare. În primele două ore, trenul a parcurs doar aproximativ 500 de metri și a trebuit să fie oprit uneori din cauza comportamentului paramilitar al mai multor participanți. Când trenul neo-nazist rămas a început să se miște din nou în jurul orei 17:45, numeroși activiști antifa au urmat, documentându-i și confruntându-i pe drumul de întoarcere.

Un subiect constant în societate

Valul neonazismului continuă să vină în prim-plan. Pe termen lung, neo-naziștii, caracterizați de naționalism, rasism și antisemitism, ies pe străzile Germaniei cu dorința de a folosi violența, care s-a reflectat în atacuri violente încă din anii 1990. Nici astăzi, după incidente precum NSU, mișcarea neo-nazistă din Germania nu trebuie subestimată. Dezbaterea socială despre astfel de marșuri provoacă, așadar, în mod continuu societatea civilă, așa cum reiese din exemplul mobilizării antifasciste de la Münster.

Disputa cu privire la piatra funerară a lui Borchardt și publicitatea asociată este, prin urmare, nu doar o problemă pentru instanțe, ci și un punct focal în politica locală și societatea civilă. Rămâne întrebarea: cum se vor comporta orașele și cetățenii lor cu această mișcare extremistă de dreapta, care planifică astfel de demonstrații violente în viitor?