Noul guvern al Franței în regim de criză: dezbatere bugetară și neîncredere!

Noul guvern al Franței în regim de criză: dezbatere bugetară și neîncredere!

Franța se confruntă cu o săptămână agitată din punct de vedere politic, deoarece noul guvern al premierului Sébastien Lecornu trebuie să răspundă unei serii de provocări. Cabinetul a fost numit duminică seară, iar încă de la început se așteaptă un subiect fierbinte: trebuie întocmit bugetul țării puternic îndatorate. Condițiile financiare sunt tensionate. La 114 la sută, Franța are a treia cea mai mare rată a datoriei din UE, imediat după Grecia și Italia, ceea ce nu ușurează situația. În plus, cheltuielile guvernamentale sunt printre cele mai mari din Europa, ceea ce face cu atât mai urgentă necesitatea unui plan de austeritate bine gândit, după cum relatează Antenne Unna.

Deosebit de exploziv este pericolul unui vot de neîncredere, anunțat săptămâna aceasta de partidul de stânga La France Insoumise (LFI) și de dreapta Rassemblement National (RN). Succesul acestei aplicații ar putea depinde în mare măsură de declarația guvernului lui Lecornu. Lecornu a vrut inițial să-și depună proiectul de buget în parlament. Cu toate acestea, aceasta necesită o reuniune prealabilă a cabinetului, care nu poate avea loc până marți din cauza călătoriei președintelui Macron la summitul Gaza din Egipt. Dacă guvernul nu reușește să prezinte un buget sustenabil, Franța ar putea ajunge fără un buget aprobat la sfârșitul anului, ceea ce ar zgudui și mai mult peisajul politic.

Tensiune mare în Adunarea Națională

Situația politică din Adunarea Națională este tensionată. Lecornu a anunțat un guvern de tranziție pentru a putea prezenta un buget înainte de sfârșitul anului, dar rămâne fidel unui profil de centru-dreapta. Deși conservatorii au decis să nu mai participe la guvernare, ei sunt dispuși să susțină propunerile legislative. Totuși, acest lucru se întâmplă sub presiunea opoziției, care se încălzește și mai mult cu criticile la adresa președintelui Macron și economiile planificate de 43,8 miliarde de euro în bugetul viitor. Aceste economii sunt și motivul pentru care fostul premier François Bayrou a vrut să ceară un vot de încredere în parlament pe 8 septembrie, ceea ce arată cât de precară este poziția guvernului, așa cum subliniază Tagesschau.

Credibilitatea lui Lecornu depinde în mare măsură de capacitatea sa de a gestiona această situație sensibilă din punct de vedere politic și economic. Mai multe partide, printre care RN, LFI, Verzii și comuniștii, au anunțat deja că vor vota împotriva guvernului. Bayrou putea deja să repete experiența predecesorului său Michel Barnier, care a fost înlăturat printr-un vot de neîncredere la sfârșitul lui 2024, după ce guvernul nu a avut propria majoritate în parlament.

Condițiile financiare și provocările rezultate

Situația financiară din Franța rămâne o problemă centrală. În 2024, datoria publică era în jur de 3,3 trilioane de euro, iar deficitul bugetar reprezintă un îngrijorător de 5,8% din PIB. În timp ce Germania se descurcă mult mai bine cu o rată a datoriei de peste 62%, economiștii avertizează că și datoria națională germană ar putea crește în viitor. [Deutschlandfunk](https://www.deutschlandfunk.de/frankreich- Debt Crisis-staatsfinanzen-eurozone-finanzunternehmen-100.html) subliniază că peisajul politic complex din Franța - caracterizat de trei blocuri egale în Adunarea Națională - face dificilă găsirea de soluții la problema presantă a debului.

Macron însuși se confruntă nu doar cu critici din cauza situației bugetare, ci mai ales din cauza controversatei reforme a pensiilor, care prevede creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Această măsură a fost menită să ajute la abordarea deficitului, dar a provocat nemulțumiri în rândul multora. Opoziția a trimis deja semnale clare că și aici sunt necesare îmbunătățiri. Rămâne de văzut dacă Lecornu și cabinetul său pot face să circule incertitudinile sau dacă noi turbulențe politice sunt iminente.