Neputința Europei în Orientul Mijlociu: Trump ratează un mesaj clar!
Președintele american Trump critică influența Europei în Orientul Mijlociu. Articolul evidențiază evoluțiile actuale și poziția UE.

Neputința Europei în Orientul Mijlociu: Trump ratează un mesaj clar!
Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne o problemă centrală în relațiile internaționale, în special pentru Europa, care cu greu câștigă influență în această situație dificilă. Vineri, președintele american Donald Trump a făcut comentarii dure cu privire la recentele discuții de la Geneva dintre miniștrii europeni de externe și omologii lor iranieni, despre care el a spus că „nu a reușit nimic”. Trump dă clar că Iranul nu vrea să comunice cu Europa, ci doar cu SUA. Pe măsură ce pregătirile pentru posibilele atacuri aeriene ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene sunt în curs de desfășurare, rolul diplomatic al Europei în această problemă este din nou pus sub semnul întrebării. Potrivit lui Jan Techau de la Grupul Eurasia, Europa nu are aproape nicio relevanță în diplomația din Orientul Mijlociu și nu este consultată de Israel și SUA.
Situația este cu atât mai complicată cu cât UE a încercat în trecut să se poziționeze ca mediator în conflictul nuclear cu Iranul. Aceste eforturi au început cu Planul de acțiune cuprinzător comun (JCPOA), dar de la ieșirea SUA în 2018 și de la mecanismul de plată eșuat INSTEX, Europa și-a pierdut semnificativ influența. Evoluțiile recente, inclusiv războiul care a început la 13 iunie 2025, arată, de asemenea, clar că Europa nu este nici o forță motrice, nici un mediator în criza actuală.
Diferențele în interiorul UE
Miniștrii de externe ai UE sunt sub presiune pentru a iniția negocieri rapide în vederea escaladării din Iran. Cu toate acestea, există diferențe semnificative în cadrul Uniunii. Țări precum Polonia și Ungaria sunt pro-Israel, în timp ce altele, precum Irlanda și Spania, critică guvernul israelian. O politică externă unificată care să țină cont de opiniile diferite ale statelor membre nu este în prezent în vedere. Diplomatul șef al UE Kaja Kallas subliniază nevoia de diplomație în abordarea programului nuclear al Iranului, în timp ce analiști precum Techau subliniază interpretările greșite ale UE din trecut, care au condus la o judecată greșită a amenințării reprezentate de Iranul cu arme nucleare.
Consecințele economice ar putea fi semnificative. Prețurile mai mari ale petrolului și posibilele blocaje în strâmtoarea Ormuz, importantă din punct de vedere strategic, sunt citate drept potențiale poverii pentru economia europeană. În ciuda acestor provocări, UE ar putea încerca să recâștige teren în dialogul regional cu Iranul și vecinii săi arabi prin stimulente economice și sprijin diplomatic pentru a calma tensiunile.
Aspecte legate de drepturile omului
Pe măsură ce situația progresează, situația drepturilor omului în Iran devine un alt punct critic. UE s-a exprimat în mod repetat împotriva represiunii violente asupra protestelor din Iran, în special după moartea lui Mahsa Amini în septembrie 2022. În ciuda provocărilor, Înaltul Reprezentant al UE rămâne angajat să promoveze acordul nuclear pentru a preveni proliferarea nucleară. SEAE coordonează relațiile cu Iranul, chiar dacă UE nu are în prezent o delegație proprie în țară.
Pe măsură ce discuțiile despre soluțiile diplomatice continuă, influența politicii externe americane asupra strategiei europene devine din ce în ce mai clară. În această zonă de tensiune, Ursula von der Leyen solicită respectarea dreptului internațional și o soluție diplomatică a conflictului. Chiar dacă miniștrii de externe ai UE discută de acord situația, o linie comună eșuează adesea din cauza circumstanțelor politice interne și a intereselor diferite ale statelor membre. Următorii pași ai UE rămân de văzut, pe măsură ce presiunea exercitată de evoluțiile actuale ale politicii de securitate crește.