Ahrtal deplânge: la patru ani de la inundație, rana rămâne deschisă

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Pe 14 iulie 2025, Renania-Palatinat comemorează inundația devastatoare din Valea Ahr, care s-a soldat cu 135 de vieți și a lăsat răni de durată.

Am 14.07.2025 gedenkt Rheinland-Pfalz der verheerenden Flut im Ahrtal, die 135 Leben forderte und bleibende Wunden hinterließ.
Pe 14 iulie 2025, Renania-Palatinat comemorează inundația devastatoare din Valea Ahr, care s-a soldat cu 135 de vieți și a lăsat răni de durată.

Ahrtal deplânge: la patru ani de la inundație, rana rămâne deschisă

Pe 14 iulie 2025, numeroși oameni s-au adunat în Valea Ahr pentru a comemora dezastrul devastator al inundațiilor care a adus o suferință incomensurabilă în regiune în urmă cu patru ani. La această întâlnire emoționantă au fost cinstite cele 135 de vieți reclamate de inundație, precum și singura persoană dispărută. Pierderea este gravă, iar mulți supraviețuitori suferă răni psihologice care continuă să doară, în ciuda reconstrucției caselor și străzilor. n-tv relatează despre poveștile emoționante ale celor afectați, cum ar fi Gerlinde Schüller și Inge Stelzenmüller, care au vorbit viu despre experiențele lor din noaptea inundației. Acesta din urmă cu greu a reușit să scape de pericolul iminent al înecului.

Premierul Alexander Schweitzer nu a ratat ocazia de a lua parte la această întâlnire memorială și de a vorbi cu cei îndoliați. Cuvintele primarului Guido Orthen, care a subliniat importanța amintirii și marile provocări ale reconstrucției după potop, au rezonat în inimile celor prezenți. Ruth Adenäuer, o altă supraviețuitoare, a descris distrugerea din Ahrweiler și evacuarea de către Bundeswehr. Devine clar că potopul a lăsat urme nu numai fizice, ci și psihologice imense.

Consecințele psihologice ale dezastrului inundațiilor

Consecințele dezastrelor naturale nu sunt doar materiale. Studiile arată că un număr mare de supraviețuitori suferă de probleme psihologice, în special de tulburare de stres posttraumatic (PTSD). Se estimează că între 14 și 56 la sută dintre supraviețuitori sunt afectați, femeile, tinerii și cei cu venituri mai mici deosebit de vulnerabili, potrivit unui raport al jurnal medical poate fi citit. Simptomele pot deveni severe imediat după dezastru, dar tind să se diminueze în timp.

Circumstanțele sociale și sprijinul din partea mediului joacă aici un rol decisiv. În mod surprinzător, copiii și tinerii care au fost bine integrați în familiile lor și au primit sprijin au fost adesea mai capabili să facă față consecințelor dezastrului. Terapiile eficiente, cum ar fi desensibilizarea și reprocesarea mișcării oculare (EMDR) sau Terapia de expunere narativă (NET) oferă celor afectați oportunitatea de a procesa experiențele traumatice.

Pagube arheologice în valea Ahr

Nu numai destinele umane au fost sterse de potop. Peisajul arheologic al Văii Ahr a suferit, de asemenea, pagube catastrofale din cauza inundației. Aproximativ 50 de situri au fost avariate sau chiar distruse, inclusiv importante monumente moderne și rămășițe de clădiri istorice, după cum a raportat cultura Deutschlandfunk ținută. Printre acestea se numără, printre altele, rămășițele de mori și poduri, care oferă mai multe informații despre istoria regiunii. Ceea ce este deosebit de îngrijorător este faptul că pagubele aduse siturilor nerecunoscute din centrele urbane medievale inundate nu pot fi încă estimate.

Cliff Jost, șeful interimar al Arheologiei Statului Koblenz, a arătat clar că clădirile romane din Valea Ahr au rămas în mare parte nedeteriorate datorită metodelor lor de construcție avansate. Romanii și-au construit moșiile înălțate pe pante pentru a minimiza riscul inundațiilor. Acest lucru ne arată că istoria Văii Ahr nu este modelată doar de suferința dezastrului inundațiilor, ci și de rezistența oamenilor și a strămoșilor lor.