Jumătate dintre migranți refuză să muncească: programul luptă pentru supraviețuire!

Jumătate dintre migranți refuză să muncească: programul luptă pentru supraviețuire!

Un proiect pilot pentru a-i obliga pe solicitanții de azil să muncească este în prezent implementat în Germania. Scopul este de a facilita integrarea acestor persoane în societate și, în același timp, de a le permite să participe activ la viața comunității. Cum conservator european rapoartele, șomerii solicitanți de azil trebuie să participe la activități de serviciu comunitar, cum ar fi întreținerea parcurilor publice, pentru a avea acces la servicii sociale importante. Udo Recktenwald, administratorul raionului CDU din St. Wendel, a comentat rezultatele inițiale ale programului, care nu sunt deloc roz. Doar jumătate din cei 56 de migranți implicați și-au îndeplinit obligațiile din aprilie.

Programul este destinat să promoveze o mai bună integrare a solicitanților de azil și oferă o varietate de stimulente. Acest lucru oferă participanților acces preferențial la cursurile de germană. Cu toate acestea, cei care nu se prezintă vor trebui să se aștepte ca beneficiile să fie reduse. Controalele par necesare deoarece, potrivit lui Recktenwald, mulți migranți s-au raportat bolnavi sau au stat departe fără nicio scuză. Șase migranți care au dispărut li s-au întrerupt deja prestațiile sociale complet, în timp ce șapte participanți s-au confruntat cu o reducere a prestațiilor lunare.

Oportunități de integrare prin serviciul comunitar

Programul este de așteptat să angajeze un total de 200 de solicitanți de azil în servicii comunitare până anul viitor. Costurile pentru aceasta se ridică la aproximativ 150.000 de euro în St. Wendel. În ciuda obstacolelor inițiale, Recktenwald este optimist: vede proiectul ca un posibil model de implementare la nivel național. Inițiative similare există deja în alte raioane conduse de CDU, deși rezultatele variază. În Burgenland, Saxonia-Anhalt, aproximativ 100 de candidați s-au prezentat pentru 36 de posturi, potrivit informațiilor de la Lume doi din trei nu, ceea ce face ca situația inițială să pară moderată. Aici, 54 din 60 de migranți care nu au îndeplinit cerințele au primit beneficii sociale reduse.

Un alt exemplu este cartierul Saale-Orla din Turingia, unde se implementează și programul. Administratorul districtual Christian Herrgott, care este considerat un pionier, a reușit deja să pună în aplicare primele angajamente de lucru acolo. În prezent, 63 din 96 de solicitanți de azil desemnați sunt activi în măsuri. Activitățile oferite includ, printre altele, tunderea gazonului și aranjarea. Potrivit lui Herrgott, succesele obținute sunt încurajatoare, chiar dacă organizația nu este lipsită de provocări. Cu toate acestea, trebuie subliniat că nu toți migranții sunt dispuși să ia parte la măsurile oferite.

Critica și condițiile cadru legal

Critica obligațiilor de muncă vine în primul rând din partea partidelor de stânga precum SPD, Verzii și Stânga, care susțin că astfel de programe ar putea descuraja migranții de la munca obișnuită. Dar cadrul legal pentru astfel de obligații de muncă este clar: Legea privind prestațiile solicitanților de azil a fost schimbată abia în februarie 2024 pentru a crea baza legală pentru aceste măsuri. În acest context, este important de reținut că eligibilitatea pentru prestații sociale în Germania este legată de anumite condiții, cum ar fi vârsta, capacitatea de câștig și nevoia de asistență. Asylum.net descrie.

Pe scurt, în ciuda numărului de participare în scădere de până acum, rămâne speranța că programele vor avea un impact pozitiv pe termen lung asupra integrării solicitanților de azil. La urma urmei, participând la activități caritabile, migranții au ocazia nu numai să-și îndeplinească îndatoririle, ci și să câștige experiență valoroasă și să învețe limba, ceea ce le poate ușura viața de zi cu zi în Germania.