Pierderi uriașe de pădure în Amazon: ce înseamnă acest lucru pentru clima noastră?

Pierderi uriașe de pădure în Amazon: ce înseamnă acest lucru pentru clima noastră?

În Amazonia braziliană, situația din pădurile tropicale s-a înrăutățit dramatic: din 1985, acolo s-au pierdut în jur de 52 de milioane de hectare de natură, o suprafață mai mare decât întreaga Spanie. În general, pierderea în Brazilia de la începutul înregistrărilor este de 111,7 milioane de hectare îngrijorătoare, adică de peste trei ori suprafața Germaniei. Aceste cifre alarmante provin din initiativa MapBiomas, care analizează imagini din satelit și care este format din universități, ONG-uri și companii de tehnologie.

În aproape cinci secole până în 1985, 60% din terenul de astăzi din Brazilia fusese deja convertit în agricultură, minerit și orașe. Dar în mod șocant, cea mai mare parte a acestei transformări, 40 la sută, a avut loc în doar patru decenii, între 1985 și 2024. Anii dintre 1995 și 2004 au fost în special cele mai severe defrișări. Ultimul deceniu a fost marcat de defrișări accelerate din cauza impactului climatic, degradării solului și extinderii continue a terenurilor agricole.

Impactul asupra climei și incendiile forestiere

Consecințele acestei defrișări sunt dramatice: proporția zonelor naturale din Brazilia a scăzut de la 80% în 1985 la doar 65% în 2024. Cea mai mare zonă umedă de pe pământ, Pantanal, și-a imprimat ciclurile de inundații, 2024 fiind considerat cel mai secetos an din ultimii 40 de ani. În 2024, suprafața apei din Pantanal a fost cu 73% sub media pentru anii până în 2024, ceea ce a dus la incendii forestiere devastatoare. În Cerrado, savanele umede din sud-estul Braziliei, aproximativ 40 de milioane de hectare de vegetație naturală au fost tăiate în ultimele patru decenii - o scădere de 28%.

Pe fondul acestor evoluții îngrijorătoare, președintele Luiz Inácio Lula da Silva a promis „defrișări zero” pentru Brazilia până în 2030. Acest anunț este așteptat la viitoarea conferință globală COP30 despre climă, care va avea loc în noiembrie, la Belém, în regiunea Amazonului, unde probleme precum protecția climei și defrișarea sunt pe ordinea de zi. În ciuda acestor promisiuni, presiunea asupra utilizării resurselor în Amazon rămâne ridicată.

Eforturi globale pentru salvarea pădurilor

Problema defrișării nu este doar o preocupare braziliană, ci una globală. La conferința ONU privind clima COP26 de la Glasgow, peste 100 de țări s-au angajat să oprească distrugerea pădurilor și a altor peisaje până la sfârșitul anului 2030. Printre semnatari se numără națiuni proeminente precum Brazilia și Rusia. Cu toate acestea, acest termen este criticat de activiștii pentru schimbările climatice ca fiind prea târziu, în timp ce liderii britanici subliniază importanța pădurilor în limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Declarația de combatere a defrișărilor este susținută de un pachet financiar în valoare de peste 20 de miliarde de dolari. Acest acord acoperă țări din întreaga lume care găzduiesc mai mult de 85% din pădurile globale, care include pădurea tropicală amazoniană. În ciuda acestor condiții-cadru internaționale, este clar că defrișările, în special în Amazonia, continuă să progreseze de neoprit. Următorii câțiva ani sunt cruciali pentru a face cu adevărat diferența.