La zece ani după Putem face asta: politica divizată a Germaniei privind refugiații

La zece ani după Putem face asta: politica divizată a Germaniei privind refugiații

În urmă cu exact zece ani, pe 2 septembrie 2015, Angela Merkel a modelat politica germană privind refugiații cu propoziția sa puternică „Putem face asta”. La acea vreme, Germania se confrunta cu una dintre cele mai mari mișcări de refugiați de la cel de-al Doilea Război Mondial. Aproximativ 800.000 de oameni au stat la granițele țării, căutând securitate și o viață mai bună. Cu toate acestea, această cultură inițială de primire s-a schimbat semnificativ de-a lungul anilor. n-tv relatează că optimismul a fost înlocuit cu deziluzie.

Vânturile politice s-au schimbat de atunci. Potrivit sondajelor recente, Alternativa pentru Germania (AfD) este cel mai popular partid care modelează agenda politică, refugiații fiind mereu în prim-plan ca o problemă centrală. CDU și CSU s-au întors de la cursul inițial al lui Merkel, iar izolarea pare să fie acum noul motto al momentului. știri zilnice arată că până și coaliția de semafoare a introdus controale la frontieră și respinge solicitanții de azil de la frontiere.

O schimbare în integrare

Situația în schimbare a refugiaților aduce nu numai provocări, ci și progrese. Din 2015, aproximativ 64% dintre refugiați și-au găsit de lucru, dar integrarea rămâne o provocare. Există încă dificultăți, în special în ceea ce privește recunoașterea calificărilor și îngrijirea copiilor. Costul vieții a crescut, iar discuția despre accesul pe piața muncii pentru multe femei ucrainene care au venit anul trecut în Germania a devenit acum un subiect fierbinte.

Deși rata generală a criminalității a scăzut, statisticile arată că străinii sunt considerați din ce în ce mai mult suspecți. Acest lucru ridică îngrijorări, în special cu privire la bărbații tineri care au suferit violență. Peste 20.000 de deportări au fost înregistrate anul trecut, în creștere cu 20%. Stimulentele de întoarcere și deportările fac parte din pachetul de integrare, care, în ciuda tuturor eforturilor, se confruntă cu provocări.

Reacții politice și planuri de viitor

Merkel însăși își apără decizia la momentul respectiv de a nu închide granițele și subliniază că lecțiile din trecut vor rămâne importante în viitor. Între timp, Germania și UE lucrează la măsuri pentru reducerea numărului de imigranți, inclusiv plăți către țări precum Tunisia și Libia. O altă soluție urmează să fie căutată cu noul Sistem Comun de Azil (CEAS), care va oferi de anul viitor posibilitatea derulării procedurilor de azil la frontierele externe ale UE.

Circumstanțele politice rămân tensionate. AfD s-a transformat dintr-un partid mai moderat sub Bernd Lucke într-o mișcare mai radicală în care migrația și presupusa „islamizare a imigranților” sunt probleme dominante. În timp ce alte partide se străduiesc să găsească un remediu la argumentele AfD, decalajul dintre taberele politice din Germania rămâne vizibil.

Rămâne de văzut cum se va dezvolta în continuare presiunea migrației. Deși numărul cererilor de azil este în scădere, experiențele din ultimii ani arată că viitorul va prezenta și noi provocări. Propoziția „Putem face asta” rezonează și devine din ce în ce mai mult o piatră de încercare pentru deciziile politice de mâine.